Retrospectiva lunii noiembrie 2024

Condițiile macroeconomice pe plan intern s-au menținut stabile. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 10,6% de la an la an, continuând trendul ascendent, în timp ce PIB-ul a scăzut în T3 2024 cu 0,1% față de T2 2024. Rata șomajului s-a ajustat într-o ușoară scădere, la 5,4%, comparativ cu 5,6% în luna septembrie 2024. Incertitudinile fiscale și politice au condus la o majorare a randamentelor titlurilor de stat cu maturitate de 10 ani, până la 7,4% la finalul lunii noiembrie.

În noiembrie, rata anuală a inflației a crescut la 5,11%, comparativ cu 4,7% în luna octombrie 2024 , în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică. Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2024 de la 4,0% la 4,9%, iar pentru sfârșitul anului 2025, de la 3,4% la 3,5%. (INS)

Deficitul bugetar al României a crescut in octombrie cu 74% față de anul trecut, ajungând la 109 miliarde RON, echivalentul a 6,2% din PIB. Creșterea deficitului a fost alimentată de majorarea cheltuielilor publice, în special pentru investiții și salarii publice, în timp ce veniturile bugetare au crescut cu 13%, iar absorbția fondurilor europene a scăzut cu 21%.

Indicele PMI al sectorului de producție din România, calculat de BCR, a scăzut ușor la 48 în noiembrie 2024, de la 48,1 în octombrie. Cererea slabă și scăderea accentuată a vânzărilor internaționale au dus la reducerea comenzilor și a producției. Achizițiile au scăzut rapid, iar livrările au întâmpinat întârzieri din cauza problemelor de transport. Privind spre viitor, companiile rămân optimiste în ceea ce privește creșterea producției, susținute de planuri de lansare a unor noi linii de produse, intensificarea eforturilor de marketing și creșterea investițiilor în capital.(sursa: BCR, S&P Global Market Intelligence)

În luna noiembrie, rata inflației în Europa a ajuns la 2,3%, în creștere față de 2,0% în octombrie. Prețurile energiei au scăzut cu 1,9%, iar costurile bunurilor industriale non-energetice au crescut cu 0,7%. Inflația a încetinit pentru servicii (3,9%) și pentru alimente, alcool și tutun (2,8%). Cu toate acestea, se consideră că această creștere este puțin probabil să afecteze politica de relaxare monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), având în vedere slăbiciunea economică. BCE urmează să se întrunească pe 12 decembrie, când este anticipată o reducere a ratelor dobânzilor.

După alegeri, atenția s-a îndreptat către nominalizările lui Trump pentru cabinet, care au generat reacții mixte. De exemplu, nominalizarea lui Robert F. Kennedy Jr. pentru Departamentul Sănătății a dus la scăderea cu peste 7% a indicelui S&P 500 Biotech, în timp ce Scott Bessent, ales pentru funcția de secretar al Trezoreriei, a fost bine primit datorită experienței sale în domeniul fondurilor de hedging și susținerii reformei fiscale.

Rezerva Federală a aprobat a doua reducere consecutivă a ratei dobânzii, scăzând rata de referință cu 0,25 puncte procentuale, până la un interval de 4,5% – 4,75%. Decizia are ca scop ajustarea politicii monetare pentru a sprijini economia și piața muncii, în contextul preocupărilor continue legate de inflație. Economia SUA a înregistrat o creștere de 2,8% în trimestrul al treilea, iar prognozele pentru trimestrul al patrulea estimează o creștere de 2,4%. Rezerva Federală a SUA a semnalat că va continua să reducă ratele dobânzii, însă într-un ritm „gradual”, conform ultimelor minute publicate. Decizia de a scădea rata de referință cu 0,25 puncte procentuale reflectă încrederea autorităților în scăderea inflației și în menținerea unei piețe a muncii robuste. Cu toate acestea, oficialii subliniază importanța monitorizării atente a datelor economice pentru a ajusta politica monetară corespunzător.