Performanța burselor este măsurată prin evoluția celor mai reprezentativi indici ale acestora. Câteva exemple sunt: DJIA și S&P500 în SUA, STOXX600 în Europa, FTSE100 în Marea Britanie sau Nikkei225 în Japonia. În România, cei mai reprezentativi indici bursieri ai pieței de capital sunt: BET, BET-FI și BET-XT. Indicii bursieri sunt formați din anumiți emitenți de acțiuni selectați, ce dețin anumite proporții în compoziția acestuia, determinate în funcție de diferiți factori: capitalizarea bursieră, proporția din acțiunile emise aflate în mod liber la tranzacționare (free float), lichiditate etc.
Cu titlu de exemplu, in tabelul alaturat este reprezentata compozitia indicelui BET.
Sursa: http://bvb.ro/FinancialInstruments/Indices/IndicesProfiles
Fondurile de indici sunt replici ale acestor indici bursieri, fiind coșuri formate din acțiunile ce intră în componenţa acestora, în anumite proporții.
Aceste fonduri au ca strategie investițională replicarea cât mai fidelă a performanței indicelui bursier pe care îl urmăresc. În consecință, fiecare intrare sau ieșire de capital în/dintr-un fond de indici este alocată astfel încât structura finală a deținerilor fondului să fie cât mai apropiată de cea a indicelui. Ca urmare a evoluției prețurilor acțiunilor din indice, atât compoziția indicelui, cât și cea a fondurilor de indici care îl replică pe acesta, se modifică în timp real. Cu o anumită regularitate, fondurile de indici își revizuiesc deținerile de acțiuni astfel încât să revină la replicarea cât mai fidelă a indicelui în cauză.
Fondurile de indici pot îmbrăca două forme principale:
- fonduri mutual deschise sau
- fonduri închise listate (ETFs).
În prima variantă, investitorii investesc/dezinvestesc direct în fond prin adeziuni sau răscumpărări de unități de fond, în orice moment. Fondul utilizează resursele astfel investite pentru replicarea indicelui, iar performanța indicelui este transpusă în evoluția valorii unității de fond.
În a doua variantă, fondul utilizează capitalul atras inițial pentru replicarea indicelui, iar apoi se listează pe bursă. Investitorii investesc ulterior în acesta cumpărând sau vânzând unități ale fondului direct pe bursă, ca în cazul oricărei alte acțiuni.
Performanța indicelui urmărit este reflectată prin evoluția prețului unităților fondului pe bursă.
Avantajele practice al investiţiei în fondurile de indici faţă de investiţia în acţiunile componente ale indicilor în cauză sunt multiple:
Simplitatea: pentru investitorii care doresc să își creeze propriul „portofoliu de piață” este mult mai convenabil să cumpere direct produsul structurat în loc să îl creeze singuri; în plus, nevoia echilibrării ulterioare a portofoliului în vederea replicării indicelui de piață este eliminată;
Randamente optimizate pe orizonturi lungi de timp: statisticile converg către următoarele concluzii – pe orizonturi largi de timp, foarte puține acțiuni sunt capabile să obțină constant performanțe mai bune decât indicii din care fac parte; pe termene scurte de timp, unele acțiuni pot înregistra performanțe mai mari decât indicii, dar este puțin probabil ca investitorii să le poată alege pe acestea în mod constant, aceleași statistici arătând că managerii de fonduri, cu experiențe de piață semnificativ mai mari, nu reușesc să facă acest lucru;
Volatilitatea mai redusă: indicele este o medie ponderată a acțiunilor ce îl compun, atât în ceea ce privește randamentul realizat, cât și volatilitatea realizată; prin urmare, investiția în fonduri de indici oferă cu o mare probabilitate o volatilitate mai mică decât în cazul investițiilor doar în anumite acțiuni, în special datorită corelației dintre evoluțiile acțiunilor ce fac parte din indice;
Optimizare de costuri: fondurile de indici au capitaluri de investit mai mari decât fiecare investitor în parte, astfel acestea putând realiza economii de scală în administrarea lor.
Considerăm că politica investițională optimă pentru investitorii de retail, mai ales pentru cei cu experiență redusă în piața de capital, este investiția la intervale regulate de timp în indicii pieței, prin intermediul fondurilor de indici.
Astfel, aceștia nu numai că pot investi atât în perioadele de vârf, cât și în cele de declin ale piețelor, realizând astfel costuri medii ponderate de achiziție mai mici, dar pot evita și impactul emoțional pe care ți-l poate cauza potențiala alegere eronată a unor acțiuni (care nu performează) în detrimentul altora (care performează).
Cosmin Mizof, CFA, CAIA – Manager Departament Administrarea Riscului
Informațiile cuprinse în prezentul articol sunt cu caracter informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Opiniile prezentate în cadrul articolului nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. În situația în care intenționați să investiți într-unul dintre fondurile administrate de către SAI Certinvest SA, citiți Prospectul de emisiune și Informațiile cheie destinate investitorilor (DICI). Performanțele anterioare ale fondurilor nu reprezintă o garanție a câștigurilor viitoare. SAI Certinvest S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. De asemenea, autorul își rezervă dreptul de a modifica datele prezentate în articolele postate, fără nicio notificare prealabilă. Preluarea integrală sau parțială a informațiilor prezentate în articolele postate pe blog se va face doar cu precizarea sursei.