Comportamentul investitorilor nu este întotdeauna unul rațional, știm asta. Ba chiar în ultimele decenii, câțiva economiști de prestigiu au devenit laureați de Nobel pentru contribuții în ”behavioural finance”. Ei au explicat care sunt motivele pentru care oamenii, atât în deciziile de zi cu zi, cât și în cele de investire, fac greșeli de gândire și le repetă. Este o parte a motivului pentru care de fiecare dată când apare un eveniment important la nivel global, ”piețele” devin mult mai nervoase, volatile și iraționale.
De fapt, este și o greșeală de judecată din partea noastră ca observatori a ceea ce înseamnă ”piața”. Mai exact, am fost învățați că piața de capital este un loc unde prezența unui mare număr de investitori, având dimensiuni diferite (instituționali, privați, locali, internaționali etc) asigură ”eficiența”, adică prețurile reflectă în mod corect raportul dintre cerere și ofertă pentru bunurile (acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, instrumente derivate) oferite pe piață. Teoria economică clasică spune că toți acești investitori judecă în mod corect situația lor specifică și, în funcție de aceasta, își alocă banii în mod optim. În realitate, ”piața” este o platformă virtuală, populată de mulți jucători individuali fără experiență, care visează să câștige averi care să le schimbe viața.
Apoi, în piață sunt investitorii instituționali, uriași cu picioare de lut, care au reguli stricte de investire și gestionează sume mari de bani: pe de o parte, ei nu pot sa vândă și să cumpere oricând ar fi cazul (la aflarea unor vești noi), iar pe de altă parte structura de risc și randament a instituției, precum și regulile de investire (auto)impuse limitează posibilitățile de manevră pe termen scurt, chiar dacă dețin capabilități de informare și analiză care nu sunt disponibile investitorilor individuali.
Și, peste toate acestea, sunt investitorii speculativi – algoritmi sau ”roboți” deținuți de firme specializate care, în teorie și în vremuri normale, au rolul de a crește și mai mult lichiditatea pieței, dar în momentele de criză nu fac decât să accentueze volatilitatea. Așadar, piața este un cumul de participanți mici și emoționali, de instituționali captivi în propriile reguli și dimensiuni și profitori de moment – o imagine cu totul diferită de ceea ce spune teoria.
De aceea vedem de fiecare dată cu mirare cum, la anunțul unui eveniment important (alegeri în SUA, război în Orientul Mijlociu, cutremur în Japonia, pandemie sau orice altceva vă imaginați), ”piețele” cad rapid cu 5-20%, apoi recuperează în următoarele una-două zile, între 50% și întreaga pierdere, iar mai tarziu, după o nouă ajustare emoțională, se comportă de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.
De multe ori informații importante sunt trecute complet cu vederea, alteori zvonuri ridicole mișcă piața pentru câteva ore, înainte să se dovedească simple intoxicări sau speculații… Actorii diverși de pe piețe reacționează diferit. Instituționalii sunt blocați în pozițiile deținute și nu pot pe termen scurt să își ajusteze pozițiile. Micii investitori se sperie de variațiile de preț din teama de a-și pierde toți banii investiți, iar speculatorii pun mai multă presiune pe micii investitori și beneficiază de imobilismul instituționalilor, pentru a face profituri mari din aceste evenimente de piață din care trăiesc și pe care le exacerbează.
Războiul pornit de Rusia în Ucraina nu a fost diferit ca eveniment perturbator de piață. Începutul conflictului a făcut ca piețele să scadă pe fond emoțional, chiar dacă unele erau înfluentațe economic doar în mică măsură de acest conflict. Apoi, în zilele următoare, prețurile acțiunilor au recuperat majoritatea pierderilor, deși războiul evolua ca impact și consecințe. Sancțiunile economice împotriva Rusiei, care au făcut inițial ca prețul gazului și petrolului să crească, au încetat să fie motiv de fluctuație a piețelor după câteva zile.
În schimb, prețul grâului și a altor produse agricole a crescut, deși recoltele potențial afectate de război și embargoul împotriva Rusiei se vor culege abia în toamnă: totul sub acoperirea cuvântului magic ”așteptări„.
Pe măsură ce războiul nu a mai fost subiect de breaking news, piețele au revenit către nivelurile anterioare de pret și au uitat de acest război care escaladează de la o zi la alta. În schimb, războiul din Ucraina a lăsat în fundal celălalt eveniment major, de care și „piețele„ se săturaseră după doi ani: pandemia de coronavirus, care pare să revină cu putere în Asia (inclusiv în China) și Europa.
Dragoș Cabat – Președinte CA, SAI Certinvest
Articol publicat pe 21 martie 2022
Informațiile cuprinse în prezentul articol sunt cu caracter informativ și prezintă opinii personale ale autorului. Opiniile prezentate în cadrul articolului nu reprezintă o consiliere financiară personalizată cu privire la investiții sau consiliere fiscală/juridică. În situația în care intenționați să investiți într-unul dintre fondurile administrate de către SAI Certinvest SA, citiți Prospectul de emisiune și Informațiile cheie destinate investitorilor (DICI). Performanțele anterioare ale fondurilor nu reprezintă o garanție a câștigurilor viitoare. SAI Certinvest S.A. nu este responsabilă în privința potențialelor pierderi rezultate în urma tranzacțiilor desfășurate în concordanță cu ideile exprimate în acest articol. De asemenea, autorul își rezervă dreptul de a modifica datele prezentate în articolele postate, fără nicio notificare prealabilă. Preluarea integrală sau parțială a informațiilor prezentate în articolele postate pe blog se va face doar cu precizarea sursei.