Retrospectiva lunii octombrie 2024

Condițiile macroeconomice pe plan intern au marcat îmbunătățiri. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, raportat pentru primele nouă luni, a crescut cu 8,4%, ca serie brută. În sectorul serviciilor se prevede o cerere stabilă și prețuri în ușoară creștere.

În octombrie, rata anuală a inflației a crescut ușor la 4,7%, comparativ cu 4,6% în luna septembrie 2024. Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2024 de la 4,0% la 4,9%, iar pentru sfârșitul anului 2025, de la 3,4% la 3,5%. Guvernatorul Mugur Isărescu a accentuat importanța corecțiilor fiscale și a alinierii consumului intern cu capacitatea de producție a economiei.

În octombrie, indicele BCR România Manufacturing PMI a înregistrat a patra lună consecutivă sub pragul de 50, semnalând o contracție comparativ cu luna anterioară. Valoarea de 48,1, deși sub 50, a fost mai ridicată decât cea din septembrie (47,3), ceea ce sugerează că un număr mai mic de respondenți ai sondajului au raportat o deteriorare a condițiilor în octombrie față de luna precedentă – un posibil semn pozitiv. În această privință, toate componentele indicelui, cu excepția timpilor de livrare, au contribuit pozitiv la direcția generală din această lună. (sursa: BCR, S&P Global Market Intelligence)

Acțiunile europene au încheiat luna octombrie în scădere, influențate de raportări financiare mai slabe ale companiilor și de incertitudinile legate de rezultatul alegerilor din SUA. Deciziile noului președinte american vor avea un impact semnificativ la nivel global, iar temerile privind posibila izbucnire a unui nou război comercial și tarifar sunt tot mai pronunțate.

În contextul raportărilor pentru trimestrul al treilea, câteva companii mari, inclusiv unele din domeniul tehnologiei, au afișat câștiguri sub așteptări. În sectorul de consum discreționar, raportarile trimestriale de la mai mulți producători auto și câteva companii de bunuri de lux au dezamăgit investitorii.

Conform Eurostat, economia zonei Euro a înregistrat o creștere de 0,4% în al treilea trimestru al anului 2024, depășind așteptările analiștilor, care se așteptau la o creștere de doar 0,2%. Această evoluție este atribuită în mare măsură rezistenței economiei germane, care, deși afectată de dificultăți în sectorul industrial, a reușit să evite recesiunea tehnică, avansând cu 0,2%. Cele mai mari creșteri economice au fost înregistrate în Irlanda (2%), Lituania (1,1%) și Spania (0,8%), în timp ce contracții au fost observate în Ungaria, Letonia și Suedia.

În luna octombrie, rata inflației în Europa a ajuns la 2,0%, conform estimărilor Băncii Centrale Europene, dar ușor peste așteptările analiștilor, care prognozaseră 1,9%. Creșterea a fost determinată de majorarea prețurilor la energie și alimente, în timp ce inflația de bază (CORE) s-a menținut constantă la 2,68%.Banca Centrală Europeană a redus, în cursul lunii octombrie, dobânda de referință cu un sfert de punct procentual, ajungând la 3,25%. Aceasta marchează a treia scădere din acest an. Decizia a fost influențată de semnalele care indică o slăbire a creșterii economice și o încetinire a inflației în Zona Euro.

Indicele compozit PMI „flash” HCOB al zonei euro a scăzut la 49,7 în octombrie, de la 49,6 în septembrie. Activitatea economică din zona euro a suferit o contracție neașteptată, pe fondul stagnării sectorului serviciilor și al accentuării declinului în industrie.

În luna octombrie, piața de capital japoneză a fost caracterizată de volatilitate, dar și-a revenit, generând un randament pozitiv de 3.06% pentru indicele Nikkei 225. Deprecierea yenului a sprijinit exportatorii, cum ar fi companiile din tehnologie, auto și utilaje. Acțiunile din sectorul financiar și-au revenit, de asemenea, după scăderea din timpul verii.

Turbulențele politice recente din Japonia au avut atât efecte pozitive, cât și negative asupra piețelor financiare. Inițial, piața a reacționat negativ la vestea că Shigeru Ishiba a câștigat în mod neașteptat alegerile pentru conducerea Partidului Liberal Democrat (PLD). Ishiba a convocat imediat alegeri anticipate după numirea sa ca prim-ministru, ceea ce a generat îngrijorări legate de posibila instabilitate a situației politice japoneze. În urma alegerilor generale de pe 27 octombrie, PLD și coaliția sa au pierdut majoritatea. Astfel, spre sfârșitul lunii, piața și-a recăpătat avântul, anticipând o direcție de politică economică expansionistă ca rezultat al alegerilor generale.

Condițiile economice din Japonia sunt stabile, conform ședinței Băncii Japoniei (BOJ) din 31 octombrie, unde nu s-au adoptat schimbări de politică. BOJ a menționat posibilitatea unor măsuri în decembrie, în funcție de evoluția pieței și a economiei.

Sezonul de raportare a rezultatelor financiare semestriale a început în luna octombrie, iar câștigurile companiilor sunt solide, dar fluctuațiile valutare vor influența rezultatele, în special pe măsură ce ne apropiem de finalul anului fiscal japonez, în martie.

Acțiunile din SUA au încheiat luna octombrie in scadere (S&P 500 -0.99%), pe fondul incertitudinilor legate de alegerile prezidențiale din luna noiembrie si îngrijorărilor privind traiectoria ratelor dobânzilor. Rezultatele dezamăgitoare la trimestrul III ale unor companii mari au afectat, de asemenea, randamentele indicilor.

În octombrie, cele mai mari scăderi s-au observat în sectoarele sănătății, materialelor și imobiliar. În contrast, sectorul financiar a avut o evoluție pozitivă, susținută de reacția favorabilă a investitorilor la rezultatele financiare din trimestrul III.

Ultimele date publicate de Biroul de Analiza Economica (BEA) pentru al treilea trimestru al anului 2024 indica o crestere anualizata de 2,8% a PIB-ului real al Statelor Unite, o ușoară încetinire față de creșterea de 3,0% din trimestrul 2.

În anul fiscal 2024, deficitul bugetar al SUA a crescut cu 8%, ajungând la 1,833 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă cel mai mare nivel atins în afara perioadei pandemice, conform Departamentului Trezoreriei. Această creștere este atribuită în principal dobânzilor record de peste 1 trilion de dolari la datoria națională, precum și majorării cheltuielilor în domenii precum securitatea socială, sănătatea și apărarea.

În același timp, veniturile au crescut cu 11%, ajungând la 4,919 trilioane de dolari, iar cheltuielile au înregistrat o creștere de 10%, totalizând 6,752 trilioane de dolari.
Economia SUA continuă să arate semne de stabilitate, cu o piață a muncii robustă care se ajustează treptat, fără semnale de slăbire semnificativă. Pe de alta parte, rata inflației a scăzut pentru a șasea lună consecutiv, deși valoarea de 2,4% pe an a fost puțin peste prognoza de 2,3%. Această diferență a fost cauzată în principal de prețurile mai ridicate la alimente (o creștere de 2,3% anual față de 2,1% estimat) și transport (8,5% anual, față de 7,9% prognozat). Inflația CORE a fost, la rândul ei, peste așteptări, înregistrând un nivel de 3,3% anual comparativ cu estimarea de 3,2%. Trei membri ai consiliului de administrație al FED au reacționat pozitiv, subliniind că aceste mici deviații de la lună la lună nu schimbă prognoza pe termen lung pentru inflație.

În același timp, cererile de șomaj au fost mai mari decât cele anticipate, ajungând la 258.000 față de 230.000 cât se estimase, probabil și din cauza impactului uraganului Helene.

Prețul aurului a cunoscut o creștere importantă, susținută de factori economici globali și de incertitudinile geopolitice tot mai mari. Investitorii își concentrează atenția pe evoluțiile tensionate din Orientul Mijlociu, după ce Hezbollah a anunțat intensificarea conflictului cu Israelul. Totodată, neclaritățile privind viitoarele alegeri prezidențiale din SUA contribuie la sporirea interesului pentru aur ca activ de refugiu.

Prețul petrolului a fost marcat de fluctuații, în contextul diminuării temerilor privind posibile atacuri israeliene asupra infrastructurii petroliere și de gaze a Iranului. În același timp, OPEC a revizuit în scădere previziunile pentru cererea globală de petrol în anii 2024 și 2025.

Acțiunile din China și Hong Kong au scăzut in luna octombrie după măsurile de stimulare ale guvernului chinez, care nu au reușit să îmbunătățească încrederea investitorilor. Printre motivele declinului se numără declinul sectorului imobiliar și șomajul ridicat în rândul tinerilor.

China a anunțat o reducere a ratelor de dobândă cu 25 de puncte de bază, coborând rata de bază pentru împrumuturi pe un an (LPR) la 3,1% și pe cinci ani la 3,6%, conform declarațiilor Băncii Populare Chineze (PBOC). Această măsură este destinată să impulsioneze economia, oferind un sprijin suplimentar pentru finanțare.

Conform datelor Biroului Național de Statistică din China, economia a înregistrat o creștere anuală de 4,6%, ușor peste așteptări, și un avans trimestrial de 0,9%, mai mare față de 0,7% în perioada anterioară. Vânzările cu amănuntul au depășit prognozele, indicând semne pozitive pentru redresarea economică.

La sfârşitul lunii octombrie peste 70% dintre companiile din S&P500 au raportat câștigurile pentru al treilea trimestru din 2024, iar rezultatele au fost mixte: 52% dintre companii au depășit așteptările privind veniturile, în timp ce 30% au ratat estimările, iar 18% s-au aliniat așteptărilor. În ceea ce privește câștigurile pe acțiune (EPS), 75% dintre companii au raportat valori peste așteptări, ușor sub media pe cinci ani de 77%, dar în conformitate cu media pe zece ani.

Pe partea de creștere a veniturilor, 72% dintre companii au raportat avansuri, cu o rată medie de creștere de 5,3%. Comunicațiile au condus creșterea vânzărilor (9,81%), urmate de Sănătate (9,69%).

Creșterea EPS a fost în linie cu veniturile: 71% dintre companii au raportat creșteri, cu o medie de 8,8%. Comunicațiile și Bunurile Discreționare au avut cele mai mari creșteri EPS (27,2% și 22,4%), urmate de Sănătate (12,7%), Tehnologie (10,5%) și Financiar (9,2%). Energie, Industrial și Materiale au înregistrat scăderi EPS, cu -19,9%, -11,3% și -2,1%, respectiv.